Corpul e casa sufletului tau! Nu ii pune jug!

Iubește-l!

Îl obosești de multe ori, îl cerți, alergi, constrângi, îl ții păzitor peste nopți tinere, risipitor de roade și gurmand de iubire. Îl socotești intangibil. Mă întreb, nu știi oare că te va petrece pe drum o viață?

Săracul. Tu îl ponosești în inima călătoriei. Dar mai sărac tu apoi… pentru că îi vei plăti.

Nu înșir cuvinte fără temei în nici o împrejurare și cred cu desăvârșire în simbioza dintre corp și suflet, în faptul că prin respectarea desăvârșită a trupului poți atinge excelența sufletului.

Dragul meu cititor, nu te îndemn să nu trăiești, să nu guști din viață, ci să te respecți pe tine însuți mai mult. Nu e nevoie să pleci în India să găsești echilibru, ci să faci o călătorie către interiorul tău, să decantezi favorabilul de neplăcut.

Prin trup ai mijlocire cu universul, materia, lumea exterioară. Pătrund prin trupul tău, către suflet, energiile cărora le acorzi tu prilejul.

Îmi doresc ca în acest capitol al călătoriei, Despre trup, să-ți ofer un dram de convingere întru iubirea de sine. Trupul reprezintă forța, puterea, tăria și vigoarea ta prin viață!

Cu prețuire!

Cine sunt eu?

Îmi place să spun despre mine, mai presus de orice, că sunt un om bun.

Iubesc viața pentru simplul fapt că mă iubește și ea. Am învățat de-a lungul timpului să cred în reciprocitatea actelor și a faptelor noastre ca ființe umane, să respect, să apreciez și să nu pun niciodată la îndoială legile supreme ale universului.

Pe scurt, pasiunea pentru scris am primit-o în 1991, septembrie, la Timișoara. Mi-a fost liant, sfetnic, povățuitor, liniștitoare prietenă și m-a învățat că poate alina durerile sufletești. Am călătorit mult… către suflet, succes cât și către alte răsărituri, iar condeiul îl port cu mine astăzi, la București.

Specialist în comunicare și relații publice în diplome, absolventă a unei prestigioase instituții militare de învățământ și totodată absolventă de ASE, după ani frumoși și exigenți de studii concomitente am ales să vă inspir prin pasiunea infinită pentru scris. Sunt însă de părere că rodnic este să ți se citească învățătura nu pe umeri, nici pe frunte, ci în grai! Contează infinit mai mult substanța cuvintelor împărtășite celorlalți.

Dacă poți să faci un bine, fă-l prin toate simțurile!

Cu prețuire!